eu o sa vin cu ploaia
peste zi
iar peste noapte
voi pleca, la fel
cu ploaia
sperand
ca mainile tinute
acum caus
langa priviri
vor refuza
sa-mi curga
toata marea

atata zbatere
in lungul-lat al firii
a tot tocit
din muchii
a tot tocit
din sens
de a ajuns
sa ma inunde
cerul
care loveste
ochiul in travers

si cavernos,
golit de continuturi
m-am vindecat
tot rumegand
povesti
de inorogi
de lume
si de viata
incat acum
cu ploaia doar
mai poti
sa ma gasesti