Îmi amintesc cu drag de chipu-ți dulce ,
Și astfel zilele-mi devin senine ,
Iar totul pare ireal de bine...
Dar cine poate ști
Necunoscutul "mâine" ce ne va aduce ?
Doar eu...eu știu...
Eu știu că va veni
O altă zi...
O altă zi ce trece fără tine...

Aș vrea să fim doar noi pe-această lume ,
O lume numai pentru doi - tu și cu mine ,
Căci tu ești răsăritul meu de soare ,
Tu-mi stingi în suflet orice-ngrijorare…
De-aș vrea să-ți scriu ce simt ,
De la-nceput și până la sfârșit ,
Mi-ar trebui o carte mult prea mare ,
Fiindc-atâte-am vrut să-ți spun , dar timpul l-am pierdut...
...Dar , iată - altă oră a trecut...
O altă oră care trece fără tine...

Sunt cel mai fericit fiindcă te am ,
Dar cel mai trist fiindcă-mi ești departe...
Nu știu dacă e rău sau dacă-i bine...
Aș vrea să-ți pot șopti cuvinte de iubire ,
Cuvinte fără moarte...
Și-n sufletul meu plâng , și nu mă pot abține ,
Căci încă unul a trecut ,
Un alt chinuitor minut...
Chinuitor minut ce trece fără tine...

Și-mi amintesc de clipele senine ,
Când umbra nu își atârna
Deasupra mea a ei aripă...
Cu toate-acestea , inima mi-e plină
De dragoste , căldură și lumină ,
Fiindc-aștept momentul când
Am să te-mbrățișez din nou , iubita mea…
...Și iată că , inevitabil , vine
O altă clipă...
O altă clipă care trece fără tine...