Aievea în vis chipul tău îmi răsare
Ca veșnicele valuri din veșnica mare
Și astăzi el mă bucură în suflet
Cu-albastrul cerului intens și cuget.
Îngân o mie de cuvinte fără sens
Iubind azi a ta amintire, ce e vers.
Și de mi-e dor de tine acuma
La mare privesc, prin valuri, spuma.
Corăbii multe trec în depărtare
Firava ta voce îmi pare alintare.
Și mă gândesc că undeva pe-un țărm
M-aștepți să vin, privind același cer.

............................................

Într-o clipită a mea viață devine val
Și arunc în ocean al meu suflet banal
În adâncuri mă pierd înotând
Trecând zile, eu urmând al meu gând.
La fiecare țărm ce-mi iese în cale
Mă opresc și te caut cu privirea în zare.
Dar e pustiu. Pe plajă doar nisip
Înapoi în mare pier și alunec grăbit.
De stânci mă lovesc cu viteză nebună
O mie de fire de apă, o mie s-adună
Lovească în mine și trăznet și fulger
Aievea voi merge înspre tine, tu, înger.
Gălăgioasă furtuna mă zbate vremelnic
Eu nu simt, n-aud, ci-mi pare chiar feeric.
La tine și acum mai visez trecător
A ta amintire umple din nou al meu dor.
Cu soarele aspru deasupra capului
Pururi tot străbat lungimea orizontului.
Sperând că odată pe-un țărm te-oi vedea
Acolo a mea viață din val va fi iar stea.

............................................

O lună tot trece, cu ziuă și noapte
Cu lumină și întuneric, cu culori voalate.
Când deodată te simt mai aproape
Al timpului glas îngheață cu toate.
Acolo în depărtare pe țărm eu privesc
Și văd pe cea, pe care încă o iubesc.
Al ei chip fermecător apare tot mai clar
În lumina lunii ea suspină atât de amar.
Când la picioarele ei opresc al meu val
Ea-mi simte căldura sufletului pe mal.
Dar nu mă vede și se uită-mprejur
Nu-i vine a crede și-i pare un vis sur.
Și al meu trup dintr-odată apare din apă
Mă ridic alene, încet și o privesc îndată.
Tresare și uimită de-al meu chip spune...
"Ești chiar tu?"... Ca o șoaptă fu’ al ei glas
Spre ea un pas am făcut și am luat-o de braț
I-am spus de-al meu vis ce până-acum
L-am trăit zi și noapte în al meu drum.
Am luat-o în brațe și-am strâns-o aproape
A ei inima bătea intens printre șoapte.
Și-mi zâmbea fermecător, mă săruta cu amor
În ale mele brațe se pierdea până-n zori.
Am stat așa zile-ntregi pe-același mal
Povestindu-i viața mea. Un călător val!

2 iulie 2003