Început
Sunt așa de puțină-n argint,
Așa de „mă cred” și așa de „mă mint”,
Așa de „mă vreau, dar nu sunt labirint”,
Așa de „atât”.

Sfârșit
Ce-am facut să se tulbure
marea-n unghi drept,
să se scuture
toamna din piept...
nu mai stiu.
Am greșit.

Dar acum ma cunosti.Sunt așa.
Nu mă-ndoi, nu mă picta.
N-am să mă fac fluture...