Oceanul se sparge de țărm
în mii de petale reci
ce cad
în țipătul aripilor
ce se urmaresc în înalt
și pier...
Fiecare stâncă e acolo
pentru a simți sfâșierea eternității
și a o plăti cu lacrimi
triste ca nisipul ud pe care calci.
De ce stai aici când lumea moare?
ia piatra si fa-o aripi...
nisipul forță
și valul vânt,
căci vreau ca insula aceasta să traiască
din aripile tale...