îi spuneam Tio Fela
așa îi spuneam
de ce?
mai are vreo importanță
pentru că era ca unchiulețul din telenovelă

ca o maimuțică simpatică
dar cu dinți tăioși

noi băieții ne plimbam seara prin cartier
și apoi pe bancă
spuneam bancuri și umpleam aleea de scuipați

atunci nu aveam sprayuri să murdărim zidurile
nici nu erau caralii
nici frică
nici mașini

era întrucâtva liniște
și Tio era tânăr și nu bea
și eram tineri
și tot ce făceam mai rău era să scuipăm
și să spunem bancuri cu Ceaușescu

și să spunem bancuri
și să jucăm fotbal în spatele blocului
și să ne batem cu cornete
și să ne uităm la video la filme cu bătăi

întrucâtva era liniște
și Tio Fela era doar puțin mai ciudat

prin nu știu ce transformare
banca au ocupat-o babele
cu ale lor
nouă ne-a fost cam lene să mai coborâm
stăm toată seara cocoțați în bloc

numai scuipații îi mai trimitem pe geam
numai scuipații