Omul Sovietic II


Spiritul său este bogat și laș
cum e mirosul de zeamă de urmaș
așternut peste un sat de-nfometați.
Nu are nici formă nici gust,
însă, are ceva comun cu cașa din topor.

El, ca și un porc,
iubește mult rădăcinile;
rădăcinile dintre tată și fiu,
dintre cel mort și cel viu,
dintre coate și minți;
iar favorite, îi sunt cele dintre frați.

El, după ce se îndoapă bine
și-și lasă resturile în palmele tale,
te pupă în frunte
și te pune să le închiți,
ca să-nțelegi(!) că nu au valoare.

Și drept răsplată,
pentru binele ce ți l-a făcut,
îți ia și rădăcinile rămase în lacrimi
și te lasă uscat și-a nimănui
ca un cui
înfipt în tulpina nației sale.


16 august, 2003.
Enicioi, Moldova.