Picură venin din ochii tăi reci
Peste gândurile mele,
Amorțind durerea
Ce o simt
Când te –ncolăcesti imprejuru-mi.
Horcai pe gură,
Viața,
Si mărul e tot mai mic.
Ascunsă intr-o poveste,
Mor câte puțin
La umbra cuvintelor,
Și-aș vrea să fiu copac
Sau poate vultur,
Să ating cerul
Și să m-arunc cu putere
Asupra șarpelui
Ce-l încălzesc la sân.
Imi simt măinile pline de sânge.
De ce mor păsările ,iubite?