Ia foc ziua
Ce se transforma in noapte...
Cubul de gheata explodeaza
Lovit de fulgerul napraznic
Al mortii.
Turnul se prabuseste,
Pamantul coboara in iad
Pierzandu-se in raurile de sange
Acvila cade, pravalindu-se
Peste templul distrus al civilizatiei
Mausoleu al sperantelor ingropate
Sub sabia de moarte si de ura.
Nebunia castiga,
Se imprastie cu zidul de fum,
Cu inimile ce nu mai bat
Cu lacrimile rosii ce curg
Acoperind lumea orbita si inmarmurita
De noapte.
Totul s-a oprit in loc,
Pentru a-si plange mortii.
Universul se naruie
Si se reconstruieste
Sub dorinta de sange a entropiei provocate,
In nuante de rosu si negru.
Ingeri cu aripi rupte.
Sange.
Beton.
Lacrimi.
Cenusa.
Maruntaie.
Sticla.
Topitura.
Picaturi de moarte.
Praf.
Fum.
Aer.
Foc.
Pamant.
Cosmos.
Vid.
Liniste.
Si totul e tacere.
Undeva, acum e 9/11.