Tu stii atat de multe, ah
eu stiu asa putine...
Intre noi e-un munte, zau asa,
un munte, Josephine...

Eu sunt leul tanar, mort,
tu esti albastrul vietii.
Perpetuu drum inspre un nord
prin pantecele cetii.

Eu stau la margine de tu
tu stai in ieri zidita,
Putin dincolo de acum, acolo
tu-cea mai iubita...

Pe tine toti te stiu, si eu
te-am cunoscut aievea, tocmai
cand am fost de am sa fiu
se desparteau.

Tu esti un cantec permanent
oh, onduiri sonore...
Iar eu... ingerul repetent
dand tezele pe ciorne.

S-a scris ora de astazi ieri
in sangele clipitei;
S-a scris in rani si in placeri
ce nici eu si nici tu nu vei...

Noi suntem altfel. Tu esti tu.
Eu iubesc moartea din consoane.
Tu afirmatia rupta din nu
si iarna din castane.