iar am căzut în propriul marsupiu heeeeei*
îmi permit luxul
mă plictisesc
iar citesc nu ce vreau dar ce trebuie
în jurul meu se sparg controverse cade tavanul
îmi vine o prietenă virtuală
cu zâmbetul cât ușa deschisă a frigiderului
exact când țin cure de slăbire
îmi amintește că mi-am zis aiurita veacului
desigur desigur
îmi asum riscuri
dar nu întotdeauna până la capăt
întorc pagina
mai întorc una
și dacă nu merge
arunc între ele o frunză de dafin
caut o poză cu cineva fericit
e un copil probabil
da
fug într-o copilărie
sau măcar într-un fel de copilărie
sau

închid ochii și
scriu despre asta


15.12.03