Scanteie visatoare se-ascunde-n ochi de roua
Si ii iubim pe-acei ce canta in lumina.
Privim cu-nduiosare ce nu va pasa voua
Noi va iubim pe voi, dar nu sunteti de vina.

Scrajnit de vant de toamna se arunca in adancuri
Si-ascunde versul meu de-o fiara inraita.
Ascult dulcea sirena ce m-a rapus si-n ganduri
Si-o tachinez cu vorba, dar glasul n-o irita.

Ma-mbujorez pe data ce-mi vei aprinde focul
De voi vedea ca tu vei vrea sa ma iubesti.
Nu-mi spune ca sortit nici mie nu mi-e locul
Atat cat tu de mine vei vrea sa te feresti.

Alint orice petala mi-e draga-n floarea serii
Si uit ce spun copacii fosnind din frunze greu.
Nu-mi pasa ce-mi spun fratii, ori ce-or sa afle verii
Imi pasa ca te vreau si te iubesc mereu.