Stau câteodată și privesc în gol.
Un gol plin de gânduri și-amintiri,
În care tu răsari ca un sol,
Vestind o dulce clipă-n fericiri.

Dar visul dispare,
Tristețea apare
Iar fericirea din zare
Mult prea departe pare.

Într-un sfârșit tu apari,
Cu-al tău farmec aparte
Și vreau acum să nu mai zbori,
Să rămâi cu mine pân' la moarte.