Þes cu fir argintat o fină pânză de păianjen
Singura-mi pradă sunt eu
Infinitele mele ochiuri sunt oglinzi ce mă reflectă
Și m-arată trist și prins
Corp de stâncă mi-a crescut
Și să plutesc... nu mai pot
O lume de legendă se deschide-n mine...
E delirul
Ce ma reneagă pe mine putred
Mă țes cu fir argintat în fină pânză de păianjen