Durerea ascunsă între coperți,
Doare la fel de tare ca somnul,
Caiet ce mă ții, te rog să mă ierți,
Că ieri și azi, mă iarta Domnul.
Ascunde-mi durerea și ține-o în frâu,
Să nu-mi știe sinusul unghiul,
Și fă-mă obtuz, din cap până-n brâu,
Dar ține-mi durerea și junghiul.

Și dacă mă cheamă și îmi cere să fiu,
Tu învată-mă să nu-mi fie frică,
Aș vrea să fiu vierme, dar viermele-i viu,
Mă tem de muzeu și pisică.
Nu vreau monumente, decât pe pământ,
Să turuie cercul pe zgură,
Ma doare ca-s simplu, că nu am cuvânt,
Să scot durerea pe gură.

Doar mâna te mângâie lin pe pătrat,
Și-ți strică netrebnică foaia,
Nu dorul mă arde că sunt împăcat,
Mă arde berbecul, că eu îi sunt oaia.