avea o grimasă
de toamnă spunea
avea un pariu cu mii și mii de numere

am câștigat pariul cu
frunzele
pe aleile cicatrizate întindeau umbra înainte-lor

oare ce să aud foșnetul când zice tot mai repede fuga de nimic

se gândea în spate că un vânt îl bătea
erau gândurile acolo, îi trimiteau un sărut de adio
ele-au hotărât să-l lase, au trecut pe deasupra

au coborât spre lac cum se opresc frunzele la mijloc