E primăvară ca un drog
De lucruri juste și injuste
De coapse tari, întrezărite
Prin tăietura unor fuste
E primăvară ca un imn
De mult prea multă oboseală
Un plasm obscen și interzis
O tânără tristă și cheală
E primăvară ca un rut
Ca o imensă acuplare
Ca închinarea la un zeu căzut
E primăvară ca un fum
Firav și leneș de țigară
O primăvară ca un ultim drum
Spre cimitir, în sunet de fanfară