Comandantule
să începem lupta
strigară la unison
dorurile mele
arcași cu fețe
îmbătrânite de așteptare.

Nu vezi
ești legat la ochi
se pierde
din ce în ce mai mult în departare.

Eu
zise unul (din doruri)
nu pot desluși
dacă e atât de frumoasă
precum ai vrut să cred
(Nu-l lua în seamă, zise altul
taie-i retragerea
să nu intre în casă!)

Știi cum e femeia
de cât asediu are nevoie
ca să-ți arunce pe fereastră
cheia.

Așează-te pe genunchiul meu
și scrie-i o misivă
îmi propune altul
despre iubire, despre pace
intempestivă.

Nu-ți fie teamă
ea e singură
nu e ca tine
înconjurat
de o mie de regimente
și mai bine.
De nu vrea sa-nțeleagă
se încăpățânează
fără cruțare
fără veste
cu priviri săgetătoare
bombardeaza...

Până se îndrăgostește
și capitulează.