nesingurătatea mea
de-o dată o împart în două
în noaptea cea rece și fără de rouă
tot caut dragostea ta...

nesiguranța clipei apuse
ce se reflectă în a mea inconștiență
vorbe urâte, fără noima, fără cadență
în neștiința cuvintelor spuse

neîmplinirea iubirii în imposibil
gânduri, sentimente, trăiri
pedepse fragilelor noastre firi
m-agăț cu disperare de-un fir

nesingurătatea mea
de-o data o împart cu mine
știindu-te bine... știindu-te bine
tot caut dragostea ta...