-Mă plictisesc!
îți spun.
Mă-ntrebi:
-De ce?
-Nu știu,
răspund.
-Mă plictisesc.
M-atingi
încet,
pe piept.
Suspin.
-Nu vrei?
șoptești.
-Ba da.
Mă-ntind...
Piele
fierbinte
în apăsare,
iz de femeie
și sex.
Tentant.
Zâmbesc,
distant.
Spasmuri,
prelungi.
Mă simt
ușor
iar tu
dispari.
ÃŽn creier,
vid.
Dar reapari.
-Dispari!
îți spun.
Mă plictisești.
Tu plângi,
cerșești
și plângi
din nou.
Și apoi pleci.
Un dar ceresc.
Iar eu
rămân.
Sunt liber iar!...
Și-nlănțuit,
mă plictisesc.