Doarme glasul minții
în tăcerea-nvolburată,
A ținutului de codri
Unde cerbii se îmbată...

Pe un colț de piatră rece
Soarele s-a plafonat
Așteptând parcă să plece
Zorile-i, spre înnoptat.

Că prin unda nopții pală
Mai revede ce-a iubit;
Bietu-i visul de urzeală,
Vrea să-l lase pustiit!

Printre stele se topește
Picurând galactic dor,
Tot iubirea-l otrăvește
Și-l aruncă din decor...
22/03/04