Ce durere cruntă
astăzi mă răscoală?

Doamne, dă-mi putere
Doamne dă-mi credință
Să mă scutur de puricii
adunați de prin războaie,
de păduchii otrăvitori
trăitori pe pielea mea,
Dă-mi forța să mă scutur
de căpușile Iadului.

Războaiele nu sunt ale mele...
Nu, nu mi-au plăcut niciodată.

Mă voi tunde chilug,
mă voi spăla și voi freca
cu perii de sârmă pe pielea mea
și apoi voi ieși goală în ploaia ta,
mă voi tăvăli dimineața în rouă.
Îți voi aduce mereu o floare nouă
în apus de soare
însemnarea gândului meu pentru tine
și voi aștepta liniștită noaptea...
Voi învăța din tăcerea ei,
Voi sorbi din puterea ei,
nu mult, doar puțin,
Mă voi certa cu luna
dacă voie nu îmi va da,
deși nu vreau să mă cert nici cu ea.
Stelele vor fi prietenele mele.

Doamne și dacă în toate astea
te regăsesc pe tine
atunci îl voi regăsi și pe El…
Unde? Nu știu.
El este undeva printre acestea.
Știu că pe aici a umblat.
Nu am decât să străbat
Drumurile lui, întrebând,
Nu am decât să îmi amintesc
Că mi-a spus odată că totul
între noi se va întâmpla
ca în ”Povestea porcului”.
Da... Va trebui
să vând nestemate din mine
spre a-l găsi.
Da...Va trebui să nasc din mine minuni
Cloșcă cu pui de aur...
Da, așa va trebui.