Trebuie sa merg sa mor undeva.
Unde pamantul isi linge ranile
si cerul acopera spaimele, fricile
Cu mangaieri desantate,
Unde dorintele stau si asteapta
Si pruncii isi incearca primul strigat.
Unde inceputul duhneste a vodka si sange
Si minciunile se cearta pentru adevar.
Acolo unde prietenii te tradeaza
Si iubitele plang de dor parasindu-te.

Poate doar drumul conteaza, vibreaza
Sub pasii mei cugetati, saturati
De Dumnezeu care se rusineaza plictisindu-se
Si-si vantura vesnicia cu vanitate

Dar nu-i nimic, printre doi nori ce se imbratiseaza
Ma pot strecura, de ce n-ar fi si moartea
O obligatie imbatranita in uitare?
Un viclesug ademenit de mitul vietii fara de pacat?

Dar nu-i usor sa fugi cu cina cea de taina
Prin requiemuri apocrife, marote disperate
Talmuduri turgescente, neintelese date
Cu tineretea plina de senectuti destepte
Mi-am amortit destinul pe 6 analecte.

Nu-i crima mai profunda de-o voluptate-amara,
Sa plangi adanc in tine cand viata curge-afara,
Cand timpul e-o planeta intre doi sori cuminti,
Cand dragostea se-ntinde intre cei doi parinti.

M-ascund printre cuvinte si ma tarasc prin turma
Ce behait amarnic e dragostea din urma

Dar o sa mor undeva
Unde pamantul isi linge ranile
Si sangele e apa de izvor
Si ma intreb de urc
Departe,
Sau cobor.