Ciudat
de Geantă George

De un timp mă simt aparte
Toate deformate sunt
Aud râsete și șoapte
Noaptea mă trezesc cântând

Nu pot să mai stau în casă
Vreau să îl salut pe Soare
Îmi iau scaunul și plec
La plimbare…

Norii îmi zâmbesc discret
Și-mi șoptesc că viața-i fadă
Și lipsită de secret
Ca un câine fără coadă

Nu vă cred, umbre pufoase
Lumea-I plină de surprize
Iată, văd trei flori frumoase
La un om cuprins de crize

Zboară stoluri de maimuțe
Roșii ca garoafele
Mă întreb cu voce tare:
Unde sunt girafele???

Ce se-ntâmplă azi cu mine?
Cred că am înnebunit
Mă cuprind și gânduri sumbre –
Dacă m-am îndrăgostit?!