Vreau să tac.
Abdic de la tronul nemuririi -
în poezie mi-am spus cuvântul:
nimic interesant, un pic de nebunie
avort geniului nenăscut,
neîmplinire a profeției
renunț la ce nu vreau să fie.

Vreau să tac.
Și nu am nici o rușine
atunci când recunosc: mai bine
las pana, iau lopata, grebla
sau cine știe ce
și ma apuc de grădinarit
renunț la tot ce-ar fi putut să fie.

Vreau să tac.
M-am săturat de neîmplinire
nu vreau să tind spre absolut
perfecțiunea nu e vie,
ci arde singură pe rug.
De când m-am săturat să lupt
renunț, într-un final, la mine.