Si iar ploua pe alocuri
Rasarind dim iarba smocuri,
Raze largi si luminoase,
Impletite, dar spinoase.

Un pitic din iarba sare
Cu chitara la spinare,
Asteptand din nou sa ploaie,
Pamantul aspru sa-moaie!

Arsita il toropeste,
Si el sare si sporeste,
Si nu mai oboseste,
Pe drumul lung ce-l ocoleste.

A ajuns la malul marii,
Il cuprinde briza uitarii,
Iar chitara din spinare,
Canta cantece de jale.