Lângă un lac curat
Cuprins de munții falnici
Acolo-n depărtări uitat
De vrăjitoare apărat
Stă luna înghețată

De sus, din cer
Lumina își revarsă
Acoperind iar de mister
Intinderea albastră

În miez de noapte
Cand lupii urlă-nfrigurați
Palate albe înghețate
Cu zapadă fină decorate
Adăpostesc tăcerea

Și bezna rece cade
Peste pământu-nmormantat
R`cind cu ghearele-i pale
Sufletul îngândurat

Și luna-ghețată privește
Cu ochii goi de diamant
Cum tot verdele pălește
Si moartea își triăește
Suferința de a exista