Peisaj apocaliptic

Moartea rapunea speranta
aruncand cu bulgari de cenusa
in aripile ei peticite,

crediinta isi cara crucea
inapoi pe Golgota
sub ochii avatarilor Romei,

timpul rotea amintirea
in sens trigonometric,
ca leac de plictiseala,

lumea statea sa se prabuseasca
sub greutatea istoriei
si a viselor de plumb,

vedeam apocalipsa ranjind
langa pacatul stramosesc,
spintecand cu lama
venele sacrului,

pe cer, ingerii,
jucau domino-ul din stele,
soarele lua mat
in sahu-intunecarii,

Marele Anonim
pierduse cuvantul,
iadul incendiase
apa, pamantul,

scara spre cer,
omenirea-n deruta
isi ardea in nestire
viitorul, trecutul...