Nu e nici clipă,nici nemurire nu-i
În gândurile tale,
Un fost artist se zbate-n cușca lui,
Ascuns între plăcerile-ți banale.

Iubire,nu mai e,in viata-ți monotonă,
Iar visuri,nici noaptea nu mai ai
De dor,nu plângi în umbra vechiului castan
Iar griul pentru tine-i doar un trist decor bacovian.

Din tot ce simți,nu vrei nimic
Și in neștire dinadins te-afunzi
Mă crezi nebună fiindca ascult peretii
Nebun ești tu pentru ca nu-i auzi!