fiecare poet să-și aibă poezia sa și
fiecare poezie să-și aibă poetul său

căci:

poezia este însuflețirea poetului
adică îi este tovarășă de viață
împreună-lucrătoare cu poetul

nu există parte a poetului
după cum nu există parte a poeziei
pentru că una sunt întru Spirit

va lăsa poetul lumescul din sine lumescului
și se va lipi de poezia sa cinstind-o
și vor fi amândoi un trup

și va lăsa poezia altora partea altora
și se va lipi de poetul său cinstindu-l
și vor fi amândoi un trup

pentru că poezia vicioasă
se înalță prin poetul virtuos
pentru că poetul vicios
se înalță prin poezia virtuoasă

pentru că aceea ce a împreunat Spiritul
omul nu poate să despartă

pentru că nu e bine să fie poetul singur
și nici poezia nu trăiește singură de cel
din care se naște împuținându-l

și cine se împotrivește rânduielii
se împotrivește Spiritului

căci:

la ce îi folosește omului să triumfe lumescul
dacă își pierde sufletul întru singurătate

care el sufletul se vede dis-de-dimineață
când încă e întuneric și piatra răsturnată
de pe mormânt

ședeți așadar
frângeți pâinea și veți pleca mâine
astăzi să ne odihnim în poet și întru poezie

în numele Spiritului
în numele Poetului
în numele Poeziei

Amin