ca de obicei
mi-am lăsat inima
acolo la intrarea în lumea gîndurilor tale
păzită elegant
de aceeași statuie a inconștienței
mirosea a mucegai înflorit
și lavandă
printre amintiri
vorbeam încet cu mine însumi
în regim de absență
tu doar
plictis virginal
o sosie predictibilă
am sărit peste protocol
ne-am sărutat
ambiguu
aproape deloc