Cine te ține de mână când nimeni altcineva n-o face
În închisori colorate
Cu vedere spre vise
Îți deschide alți ochi spre mântuire
"Lasă-mă să-mi întorc ochii și s-o ucid pe următoarea ca tine"
Tace...
Mii de fluturi traversând stomacul
La crucea uitată între două priviri
La prima scânteie dintre două emoții.
Ai rămas fără martori cu inimi în piept
Þipi pe o hârtie ca să n-o mai auzi
Prin râuri roșii ce se scurg spre degete
Acum nu mai tace...
Și parcă ea înghite tot, ascultă orice confesiune
Prin focarul de infecție ce pâlpâie la nesfârșit
Prin cele mai frumoase curbe de pe o hârtie
"Să-ți dau drumul?"
Da...