O, nerostite cuvintele tale,
strigă mai tare ca marea.
Te rog,
închide-ți ochii,
îmi vorbesc prea mult,
mă doare.

Chiar nu înțelegi.
Iubirea și ura,
viața și moartea
își au aceeași rădăcină:
sufletul,
vocea lui.

Prea tare se aud
vorbele din sufletul tău
când e liniște.
De taci
spui mai mult decât
biblioteca orașului vechi.

Mai bine,
mai bine spune ceva.
Orice
să-mi pot amăgi inima,
toate simțirile
cu vorbele tale,
cu zgomotul lor.