Mi-am amintit versul in care zburai
Era aproape , ca o mangaiere
A lacrimei zilei pe inima ,
Acolo tu ma priveai singura ,
Obisnuita sa iubesti
Darele secundelor cerului
Pe nisipul pasilor mei ,
Atata liniste erai
Ca vibrau umbrele gandurilor
In holograme cu ingeri copii
Si se trezeau de prin gropi iasomii ,
Erai mugur de zana !