iubite, doar marea o simt
mai aproape
strivindu-mi vertebrele
până când sufletul
își deschide larg cataractele
și se ridică spre soare
învins de polen

doar marea o mai aud, iubite
strecurându-se sub hainele ude
ca degetele tale-nvechite nehotărâte
cangrenă tăcută crescută-n carnea-mi vie

meduzele țâșnesc prin orbitele mari
luminându-ne
alge-nflorite mi-atârnă din trup
spre reciful necunoscut de coral

…ca-ntr-un ghioc de stele
sună-n mine marea, iubite…