CUM POARTA CETÃÞII DE SOMN

Din închisoarea aceea extraordinar de frumoasă
calină și tandră ca un cer zăpezit
de aromele morții
din închisoarea aceea de dor am fugit
dinaintea trecutului
dinapoia sorții

cuvântul nescris îmi sparse privirea
cum poarta cetății de somn o am spart
(sticloasă privirea în cioburi îmi frânse
imaginea veche
iubitul brumat)

din închisoarea aceea cu lacăte-o mie
într-o noapte cu lună am evadat
cuvântul nescris îmi sparse iubirea
cum poarta cetății de somn o am spart