ce-ai spune, Prietene
dacă aș urla după tine
în piață
cu țâțele scoase pe-afară
afară din trup
ca două sângerii
perorații
pentru feminitate?
sau ce-ai spune
Prietene
dacă m-aș răstigni
între doi stâlpi de lumină
ca să-ți râd mai larg
dintre picioare?
sau dacă
mai știi?!
te-aș opări
cu ulei
din joacă
tocmai pe gura cu care
îmi spui
ca nu-ți sunt necesară?

...
prietene,
câtă nebunie îi trebuie unei femei
ca să pară că nu-i pasă
de infarctul inerent
al lumii?