În mine a rămas neisprăvirea,
Scârbavnica oprire fără vlagă.
Adevărata cumpănire-ntreagă
N-o pot afla curmând în trup pornirea.

Fugarul cuget nu-i decât o plagă
Mustind fetid, să-mi frângă izbăvirea,
Însinuându-și veșnic răzvrătirea
În rostul meu ce nu se mai încheagă.

Nu e aceasta rodnică lovire
De fraged Iov, într-un tărâm dorit.
Cultiv cu greu o vagă amăgire

Și-o simplă jinduire m-a hrănit.
Că prea umila, scurta fericire
E dincolo de gândul putrezit.