Suntem ca să fim
Și anii ne trec.
Suntem ce suntem,
Eu și tu și noi toți,
Un nimic plin de rău ,
Ne urâm ne lovim
Și ne înverșunăm,
Să tot fim.
În speranța că mâine,
Vom fi altceva,
Nu suntem ce părem,
Dar suntem cineva,
Iar din ceea ce am vrea,
Nu-i nimica etern.
Ne luptăm ca să fim
Și suntem ce suntem.
Altceva vrem să fim.
Ce am fost am uitat
Și greșim cât trăim
Și suntem căci voim.
Suntem mulți si puțini,
De păcate prea plini,
Deși buni noi credem
Că suntem
Existăm
Respirăm
Și lovim să trăim.
Pe aceia ce sunt ca și noi
Nu-i dorim.
Noi vrem doar ca să fim,
Dar suntem ce suntem,
Căci nu știm cum să fim,
Ce dorim.
Când ce am fost am uitat,
Cum să știm să trăim?
Cum să știm de păcat?
Să fim tot noi am vrea,
Dar suntem ce suntem
Și credem că suntem
Cineva.
Iar din ceea ce am fost,
Nu mai suntem nimic.
Avem sufletul gol,
Avem sufletul mic,
Dar să fim noi dorim
Si prin ceea ce vrem,
Cineva noi credem ,
Că suntem.
Nu dorim să nu fim
Și urâm și iubim
Și trăim și murim
Ca să fim.