Am sa astept sa moara iarna
Ce ninge-n miezul lumii noastre
Si-o sa desleg in versuri taina
Prinsa-n privirile-ti albastre…
O sa golesc tacut pocalul
Plin cu otrava celor sfinte
Si-o sa te las sa-nfigi pumnalul
Atunci cand n-o sa am cuvinte
Am sa ma mint chiar si pe mine
Sperand ca cerul n-o sa-mi cada
Si-am sa te-aud razand prea bine
De cei ce–au cum sa te vada.
Am sa zambesc si eu…amar
Si-am sa te mangai peste umbre
Tu-mi vei sopti ca e-n zadar
Pictandu-ti glasu-n linii sumbre.