Nu sunt ce par a fi,
Nu sunt ce na-si fi vrut a fi,
Nimic din ce-asi fi vrut sa fiu
Caci m-am nascut fara sa stiu.

Dar fiinca m-am nascut fara sa stiu,
Sau prea curand sau prea tarziu,
M-am resemnat ca orice bun crestin
Si cred in spiritul divin.

Si resemnandu-ma ca orice bun crestin,
Sunt cel din urma strop de vin
Din rustica ulcica de pamant
Sorbit de sapte generatii e olteni pe rand.

Nu sunt ce par a fi in lume,
Nu sunt ceea ce lumea spune,
Sunt picatura ce-a umplut paharul
Si poate sunt al dilea care va trece hotarul.