Dimineata eram

sau cel putin credeam

ca sunt

un om fara noroc.

Insa treptat,

odata cu trecerea orelor

simtul interior m-a facut

sa descopår

ce este viata.

Acum invingator fiind

asupra tristetii

nu uit sa revin

la prima infringere.

In adâncul meu

existau premisele bucuriei

insa eu ,

prea preocupat de iubire,

am uitat.

Am uitat , zic

ca nu are importanta

insa revin mereu

la prima iubire.

Eterna dilema

daca tu vrei si ea nu,

atunci ce sa fac

sa uit...

sau sa continui sa sper

ca intr-o zi...