Furtuna nisipurilor mișcătoare,
Ce-a înghițit pornite idealuri
De iedere înălțătoare,
A poposit o clipă și-n mintea-mi gânditoare.
Și cățărându-se-n meduza urlătoare,
Asimilându-mi alambicuri liniare,
Linșându-mi creierul
În catacombe arzătoare,
A disparut cu vaietele nestăvilitoare
Într-o secundă...
Lăsându-mi mintea un pustiu:
nisip și soare.