Mi-am tras peste cap rochia,
Pe deasupra goliciunii,
Rochia de lycra
(Un fir care se-ntinde)
Un vierme de plastic,
O biată mătase artificială.
Mi te-ai urcat pe trup,
Ca pe trunchi de copac,
Doar să-mi aclami coroana.
Mi-ai adus în dar
O rochie de larve,
Să-mi acopere adevărul,
Cu o pânză de minciuni animale,
M-a sufocat corsetul ăsta,
De m-am frânt final
În două jumătăți.
Și acum ?