Nu-ncerca să atingi steaua ce străluce la vedere,
Căci te-ar îngheța sau arde simpla ta apropiere !
Nu-ți dori comori, palate, alte soiuri de averi,
Care-ți vor aduce poate - multe lacrimi și dureri !

Ci atinge firul ierbii în care palpită viață,
Privește bolta senină ce-ți dăruie dor, speranță,
Ascultă susurul apei, care undele-și mlădie,
Inspiră aerul care, toate simțurile-nvie !
Și să ‘nalți cetăți în inimi și punți rupte tu să legi,
Și vei avea pururi parte, de împărății întregi.




01.05.2002