Uneori e doar un vers,
și-atît.
Alteori e un suflet,
și mai mult...
Dar mereu,
mereu apasă
liberul albitru
cu ale sale aripi grele
ce zboară nude,
și-nghețate de frig,
pe rana spatelui,
intersectîndu-și rugăciunile
în semnul crucii.

Uneori sunt doar una,
și-atît.
Alteori sunt lipsită de mine,
și mai puțin...
mai nimic.