Soarele este Tatal.
Lumina alba
Pe care-o trimite printre nori
Noi n-o putem descompune
In magice culori.



Pământul este casa primitoare,
Si incearca sa se pastreze vie,
Pentru tagma inconștienților.

Ploaia e darul nemasurat
Pe care omul
Nu-l poate pastra neatins.

Câteodată,
Din ce in ce mai rar,
Ni se arată curcubeul,
Poarta a cerului,
Fiul luminii albe.