Timpul, imi pare, ca a inceput a se grabi.
Incet-incet, cu totii, il urmam, fara sa stim
De ce, nu ne-am putea opri, macar o clipa
Din goana nebuna.

Suspendati in a amintirilor atemporalitate
In trecut, prezent si viitor sa privim
Amintiri: emotii si franturi de ganduri lasate
Sa putrezeasca in leaganul de copil.

Existam doar pentru a ne indrepta
Cu pasi repezi spre inevitabilul popas
Vesnic, in uitare ?
Existam doar pentru a putea asista
Nepasatori, la a timpului haina
Scurgere in viitor ?