mă latră umbrele din urmă
în nopți liliachii de vară
nici nu mai știu a câta oară
sunt exilat pe brânci
din turmă

nu mi-am ales pe care zebră
voi traversa strângând de mână
călăul care-mi ține predici
și-mi taie blând câte-o vertebră

(eu calc de-al dracului pe frână
dar îngerul îmi pune piedici)

se-mparte trupul meu în două
felii simetrice de carne
și nu-nțeleg această schismă

cum inocent între-amândouă
apare-al treilea să îmi toarne
otrava lui cu gust de clismă