Ochi goi, buze crăpate,
mâini murdare, minți întunecate.
Condamnați la dezechilibru,
încătușați ai inerției,
am să vă mint și-o să-mi facă plăcere!
Până în clipa în care,
mințindu-mă pe mine,
voi crede că vă spun adevărul.
Voi trece pragul pe care mi-l impuneți.
Totuși cu teamă...
Poate voi crede când îmi spuneți:
"Dacă ai trecut pe-aici
atunci trebuie să fii acasă, departe de gândurile noastre"
dar voi știi întotdeauna
că realitatea subiectivă joacă-n fiecare clipă
o horă subtilă cu mințile voastre.